În casa ei mirosea parcă mai mereu a flori de tei uscate, a cafea și a cerneală. Când bătea vântul vara, pe holul lung, se ridica o perdea. Era locul unde mă avântam fluturând o eșarfă din mătase, cu flori mari și roz (o ceream si o primeam din dulapul cu haine bune) și dădeam buzna în sufrageria de la stradă … camera aia, parcă mereu întunecată, cu vitrine grele și o bibliotecă plină. De acolo veneau lingurițele delicate și ceștile cu flori roz și bleu, în care se punea ceai pentru musafiri. Și mâinile alea cu degete fine, mereu îngrijite, îmi intindeau din când în când, din oala aia mare ascusă în frigider o bucată rece de cremă de zahăr ars. Mi se părea o minune scăldată în siropul de caramel, pe care o mâncam încet cu lingurițele frumoase.
Acum… îi spun pe altă limbă – creme caramel, deși în sine, e aceeași rețetă pe care mi-o aduc aminte de când eram copil. Aceeași aromă, aceeași textură, doar că bunica nu știu dacă m-ar crede acum că îi adoram atât de tare crema de zahăr ars pe care o mâncam pe leagănul de sub cireș.

Cremă de zahăr ars
Ingrediente (pentru 4 porții):
- 450ml lapte
- 3 ouă + 1 gălbenuș
- 185g zahăr
- 1 pliculeț zahăr vanilat Bourbon (sau 1 linguriță extract vanilie)
- 30ml apă
Mod de preparare:
Încălzește tot laptele pe foc, fără să îl dai în clocot.
Bate ouăle cu gălbenușul, 75g zahăr și vanilia într-un bol, până când se omogenizează. Toarnă o parte din laptele fierbinte peste ele și amestecă bine. Apoi, adaugă restul de lapte, amestecă și lasă deoparte.
Pune pe foc mare restul de zahăr cu apa și lasă să fiarbă până când se formează un caramel deschis la culoare. De la acest moment e bine să stai cu ochii pe ce se întâmplă în oală, pentru că zahărul se poate arde ușor. Practic, în doar câteva secunde de aici înainte, poți opri caramelizarea lui la culoarea pe care o dorești. Mie îmi place chihlimbarul, așa că m-am oprit aici, dar poți să îl duci până la mahon. Imediat ce ai luat caramelul de pe foc toarnă-l în vasele (sau vasul) în care vei coace crema. Rotește rapid pentru a acoperi toata baza vasului cu acest caramel. Lasă-l așa timp de 10 minute înainte să îl folosești.
Toarnă peste caramelul din vase amestecul cu lapte și ou pregatit mai devreme (ideal e aproape până sus, la buza vasului).
Între timp… ai pus deja la fiert cam doi litri de apă.
Așează vasele cu crema de zahăr ars într-o tavă adâncă (aia de friptură e foarte bună) și toarnă în tavă apa fiartă cât să ajungă la jumătate din înălțimea vaselor cu cremă.
Eu le–am copt în jur de 40 de minute (recunosc că nu am stat cu ochii numai pe ceas), la 150C (cuptor electric, fără ventilație). Știi că toată treaba e gata când crema este aproape închegată. Adică, dacă miști puțin vasul de copt, crema tremură ca o piftie.
Lasă vasele cu cremă de zahăr ars să se răcească în tavă timp de 2 ore, apoi răstoarnă conținutul lor pe farfurii și pune-le la rece peste noapte.
Bunica nu se obosea să răstoarne nimic. Îmi dădea direct din oală cu o lingură mare și eu eram fericită să primesc bucata aia de cremă cu sirop de culoarea soarelui.